Religia: Ortodox
Adresa: sat Bajura, Darabani
Persoana de contact : pr. Buhaianu Virgil
Adresa de e-mail :parohiabajura@yahoo.com
Preot: Buhaianu Virgil
Hram: Sf. Nicolae
Satul Bajura din orasul Darabani, jud. Botosani, este asezat pe coasta unui deal înalt situat pe malul drept al râului Prut, la granita de nord a Moldovei. Locuitorii satului se împart, dupa pozitia locului, în "valeni"- cei din vale dinspre Prut, si "deleni"- cei ce locuiesc mai pe deal în partea de miazazi a satului. Satul este împartit în doua de drumul national 29A ce leaga orasele Dorohoi si Darabani. Împartirea satului în doua este o reminiscenta a trecutului. Cu 300 de ani în urma satul nu se numea Bajura, ci erau doua mici satisoare; în vale, pe malul Prutului era un satisor de 30-40 locuinte situate sub dealul numit astazi "Holm", iar denumirea satului era Voicauti; in deal, în jurul conacului razesului Anton Crainicu, erau alte asezari omenesti despre care nu se gaseste niciun înscris si nici nu a ramas în memoria cuiva cum se numea. Între timp o serie de câtiva ani ploiosi, fac sa fuga la vale terenul de sub Holm cu tot cu sat. Atunci satul Voicauti a fost nevoit sa se mute de acolo mai spre nord-vest. Cel dintâi stramutat a fost Iordache Bagiura iar dupa exemplul lui s-au mutat cu totii, desfiintându-se pentru totdeauna Voicautii si înfiintându-se un sat nou cu numele Bajura, pe locul unde se numeste astazi "valeni". Cu vremea satisorul din deal s-a ajuns cu cel din vale numindu-se peste tot Bajura.
Fostii voicauteni gasind aici paduri batrâne de stejar si ulm au facut o bisericuta joasa din bârne, fara turn si acoperita cu jupi de secara. Primul preot ce a slujit în ea se spune ca a fost din Hotin si slujea în limba materna. În anul 1752 proprietarul mosiei de atunci, Chiric Negri, vazând bisericuta în stare proasta o darâma si construieste una noua, din bârne si acoperita cu sindrila, cu hramul "Sf. Dumitru".
Pe la 1856 hatmanul si generalul Teodor Bals, proprietarul de atunci al mosiei înzestra aceasta biserica cu mai multe obiecte bisericesti, între care si o Evanghelie care se pastreaza si azi precum si catapeteasma zugravita pe musama de pictorul Andrei Puhman din satul Hudesti. Aceasta biserica a devenit improprie pentru cult în anul 1907, iar în 1919 a fost demolata, pastrându-se si astazi locul unde a fost altarul si cimitirul vechi.
Bisericii actuale cu hramul Sf. Ierarh Nicolae i s-a pus temelia în 1907. În 1906 s-a format comitetul de constructie la initiativa preotului de atunci Gheorghe Hadârca. Se stabileste ca biserica sa fie facuta, de aceasta data, în mijlocul satului unde se si gaseste. A fost terminata si sfintita la 11. 09. 1911.
Soclul si temelia bisericii sunt de beton iar zidul de caramida si acoperisul din tabla galvanizata.
Ctitorii acestei biserici sunt credinciosii ei de atunci. Toti locuitorii satului care erau în întregime ortodocsi, au contribuit cu câte 20 lei/ cap de familie si câte 7 zile de munca cu palmele sau cu caruta, dupa caz. Un ajutor însemnat a dat la constructia ei pr. Ion Gheorghiu din satul Paltinis, care a donat catapeteasma, angajând el pictor pentru care a platit 3. 300 lei.
Biserica are ca forma arhitecturala chipul corabiei. Prin acoperisul în forma de sarpanta, trece un cos de caramida care vine din altarul bisericii. Deasupra naosului se afla fixata o cruce din fier. Deasupra pronaosului este construit un turn de forma octogonala cu baza patrata si acoperisul în forma de calota ce se termina cu o cruce din fier. De jur împrejurul peretilor se afla doua brâie vopsite în alb. Un alt brâu se afla deasupra soclului. Pe partea de vest a bisericii se afla un pridvor de caramida cu acoperisul în doua dreptunghiuri având deasupra o cruce de fier. Intrarea în biserica se face printr-o usa într-un singur canat, fixata la pridvor. Din pridvor se patrunde în pronaos printr-o usa în doua canate. Spre naos în interior se afla o usa într-un canat. Pronaosul are un cafas sprijinit pe doi stâlpi de zid uniti printr-un arc de cerc. Peretii bisericii sunt zugraviti si numai pe alocuri exista pictura. Pe partile laterale ale pridvorului se afla câte un geam de forma dreptunghiulara cu partea superioara în semicerc. Tavanul pronaosului este plat având pictat pe el Sf. Treime.
Stâlpii care sustin cafasul despart în acelasi timp pronaosul de naos. Peretii naosului sunt lipsiti de abside. Naosul are bolta în forma de calota pe care se afla pictati cei patru Evanghelisti si Pantocratorul. Pe partile laterale sunt doua geamuri la fel cu cele ale pronaosului. Dusumelele sunt vopsite peste tot, ele fiind facute din scândura de brad. Altarul la zidarie este mai îngust decât restul bisericii si este în forma de semicerc având un singur geam. Numele arhitectului este necunoscut.
Biserica are pictura murala, însa destul de redusa: pe bolta pronaosului, a naosului precum si pe peretii naosului. Pe bolta altarului este pictata Maica Domnului cu îngerii. Pictura, în stil bizantin, este executata de pictorii Vas Galin si Dumitru Elior în anul 1943.
Catapeteasma este facuta din lemn de tei cu pictura în stil bizantin, icoanele fiind orânduite dupa tipicul clasic al bisericii ortodoxe. Pictura catapetesmei este realizata în 1907 de catre pictorul Vasile Tomosescu din Botosani.
Între obiectele cu valoare artistica sau documentara enumeram pe cele înscrise pe lista nr. II la nr. crt. 1-20 si anume: Evanghelie, Minei ianuarie, Minei decembrie, Acatistul Sf. Spiridon, Triodul, Slujba sfintirii bisericii, Acatistul Sf. Mina, Acatistul Sf. 40 de Mucenici, Panihida, Orologiul, Utrenier, Liturghier, Psaltirea, Antologhionul, Apostolul, Te-Deum, Tipiconul Mare, Penticostarul, Dumnezeiestile Liturghii precum si cele de la nr. crt. 21-49 tiparite înainte de anul 1900. Pe lista nr. III la nr. crt. 1 se afla înscrisa o icoana.
Biserica nu a fost restaurata, în decursul timpului suferind diferite reparatii si lucrari de întretinere (1921, 1935) . În anul 1941 i s-au facut reparatii mai importante în urma distrugerilor suferite din cauza razboiului.
În 1955 s-a ridicat în apropierea bisericii o clopotnita la initiativa si cu osteneala preotului Amalinei Niculai ajutat de enoriasi între care amintim pe Gheorghe Cam, Gheorghe Aionesei, Sava Luca.